CNP-ul: când ți-l poate cere cineva și când poți refuza

CNP-ul, adică codul numeric personal, este cel mai sensibil identificator pe care îl ai după semnătură și imaginea feței, pentru că reunește data nașterii, sexul și județul de naștere și apare în aproape toate documentele oficiale. Tocmai de aceea nu ar trebui să-l dai oricui, oricând și oricum.

Nu există o regulă simplă de tipul „CNP-ul nu se cere niciodată". Există însă un principiu clar din Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR): o firmă poate cere doar datele necesare scopului declarat. Mai jos vezi când CNP-ul este justificat, când ai motive să refuzi și cum îți construiești argumentul fără conflict.

Când ți se poate cere legal CNP-ul

CNP-ul poate fi cerut atunci când există un temei legal clar și când scopul nu poate fi atins la fel de bine cu alte date. În practică, asta se întâmplă în relațiile cu instituții și în contractele care implică identificarea sigură a unei persoane.

Situații în care cererea este, de regulă, justificată:

• contractul individual de muncă și evidențele angajatorului, pentru raportările către stat;
• actele la notar, cele care țin de proprietate, succesiuni sau procuri;
• deschiderea unui cont bancar sau contractarea unui credit, unde instituția are obligații de cunoaștere a clientelei;
• abonamentele de telefonie sau internet, atunci când contractul presupune o verificare de identitate și plata în rate a unui dispozitiv;
• relația cu instituții publice, cum sunt ANAF, casele de asigurări, primăria sau poliția;
• facturile pentru care vrei să apară datele tale ca persoană fizică, doar dacă acest lucru este necesar legal.

În toate aceste exemple, firma sau instituția are un motiv care poate fi explicat: o obligație legală, un contract sau o procedură oficială. Dacă nu primești un motiv de acest tip, e legitim să întrebi.

Când ai motive să refuzi cererea

Poți refuza, politicos și fără să te justifici excesiv, atunci când scopul nu are nevoie de CNP: un concurs online, o tombolă din mall, un card de fidelitate, un formular de înscriere la sală, o ofertă personalizată. Acolo, un nume, o adresă de e-mail sau un număr de telefon sunt de ajuns.

Principiul aplicabil se numește minimizarea datelor: ai dreptul să dai doar informațiile adecvate, relevante și limitate la ce este necesar. Un CNP cerut „pentru siguranță" sau „pentru orice eventualitate" nu respectă acest principiu.

Atenție: refuzul de a da CNP-ul poate însemna că nu primești serviciul respectiv. Dacă firma nu poate explica de ce îi trebuie, ai la îndemână și opțiunea de a alege un alt furnizor.

Ce poți întreba înainte să dai CNP-ul

Întrebările pe care le pui sunt exact cele la care operatorul trebuie să poată răspunde: scopul, temeiul, destinatarii și durata de păstrare. Nu e nevoie să fii agresiv; e suficient să fii direct.

Un set scurt de întrebări:

1. De ce aveți nevoie de CNP și nu vă ajunge o altă dată (de exemplu data nașterii sau adresa de e-mail)?
2. Pe ce temei îl prelucrați: obligație legală, contract sau consimțământ?
3. Cui îl transmiteți și cât timp îl păstrați?
4. Cum este protejat: acces limitat, sistem securizat, fișier pe hârtie ținut sub cheie?
5. Unde pot citi politica de confidențialitate?

Dacă răspunsul oral nu te convinge, cere informarea în scris. Un operator care prelucrează corect datele are răspunsurile pregătite și nu ezită să le dea.

CNP-ul în copii, scanări și formulare

Riscul crește când CNP-ul apare pe copii ale actului de identitate sau pe formulare lăsate la vedere. O fotocopie păstrată într-un dosar la liber sau trimisă pe un canal nesigur poate ajunge la persoane care nu au de ce să o vadă.

Reguli practice:

• dacă trebuie să dai o copie, scrie pe ea scopul și data, de exemplu „doar pentru contractul X, data Y";
• evită trimiterea actului pe aplicații de mesagerie și preferă un canal pe care îl poți controla;
• nu lăsa o copie a buletinului ca „garanție" la recepții sau la închirieri, fără să știi cum va fi păstrată;
• cere să ți se confirme ștergerea sau distrugerea copiei când scopul a luat sfârșit.

Subiectul se leagă direct de ce am explicat în articolul despre copia buletinului, unde vezi când o copie a actului este legală și când nu. Pentru situații de acces în clădiri, e util și materialul despre registrul de vizitatori și datele cerute la portar.

Ce faci dacă CNP-ul tău a fost folosit abuziv sau a ajuns în mâini nepotrivite

Dacă ai motive să crezi că CNP-ul a fost folosit fără știrea ta, acționezi pe două planuri: limitezi paguba și ceri explicații operatorului. Primul pas este să verifici unde ai dat actul sau codul și să cauți urme de utilizare: abonamente sau credite neplanificate, scrisori de la firme necunoscute, notificări de la bănci.

Dacă firma care deținea datele a pierdut controlul asupra lor, ai drepturi speciale, descrise în articolul despre breșa de securitate a datelor. Poți cere acces la datele pe care firma le are despre tine prin dreptul de acces și, dacă lucrurile nu se rezolvă, poți depune o plângere la ANSPDCP.

Dacă observi că datele tale au fost folosite pentru a încheia contracte de către altcineva, ia în calcul și pașii din articolul despre furtul de identitate. Pentru o privire de ansamblu asupra drepturilor tale, merită consultat ghidul despre protecția datelor personale.

Pe aceeași temă, citește și reclamația la ANPC: ghid detaliat, de la redactare la răspuns.